de sezon

Mai e putin si votam presedintele. Despre strategii de campanie se povesteste destul online si la tv ca sa mai merite sa scriu. Cine are timp si rabdare poate sa urmareasca analizele la televizor. Pentru omul care nu se uita la emisiunile politice si nici nu citeste bloguri, campania inseamna insa chibrituri, suporturi de pahare, caldari, pelerine, sacose, postere, scrisori etc. Si diverse materiale oudoor.

In prima saptamana asteptam sa vedem cand apar pe strazile din Bucuresti materialele cu Mircea Geoana. In Galati ele fusesera puse din prima noapte, peste tot, si nu se zarea nici unul cu Traian Basescu sau Crin Antonescu. La doua saptamani dupa aceea, Galatiul este in continuare un oras inundat de materialele PSD-ului. Locurile-cheie pentru afisaj gazduiesc, in ordine descrescatoare, pe Geoana, Antonescu, Oprescu si, la dimensiuni intotdeauna mai mici, Basescu.

Interesante sunt trei lucruri in urbea mea natala:

- ca presedintele in functie este prezent cu bannere ilizibile datorita marimii, pe strazi laturalnice, si cu doar unul sau doua mai mari, cu figura lui, dintre care unul este asezat in spatele altuia de doua ori mai mare, cu Geoana.

- ca panourile cu Antonescu au aceleasi dimensiuni cu cele ale lui Geoana si sunt plasate, cel putin pe faleza, astfel incat sa fie ambele usor de vazut.

- ca pe restaurante si magazine s-au pus bannere. De exemplu, pe restaurantul Neacsu, peste geamuri, este asezat unul foarte vizibil de-al lui Geoana. Tot la strada principala, pe pizzeria My full house, e unul mai mic cu Basescu.

Estetic, in cea mai destinsa interpretare, Galatiul ofera zilele astea un peisaj fauvist cu mult rosu aprins si accente de albastru, pe un fundal galben-auriu si cer cu fum.

Forever young

Exista nenumarate saloane de infrumusetare care ofera tratamente de intinerire, stilisti care sa-ti recomande haine care sa te arate mai tanara, regimuri alimentare care sa te puna in forma, cosmetice care sa stearga anii si, in caz extrem, o armata de medici care vor face orice ratusca urata sa arate ca o lebada, cu dalta, ciocanul si alte instrumente sensibile. Toate implica bani si/sau durere si toate sunt datorate fricii de batranete sau fricii de izolare. E unul dintre motivele pentru care gasim rar in zilele astea femei de varsta a treia distinse. Restul sunt prea ocupate sa nu mai aiba riduri ca sa mai aiba o mina destinsa fara botox sau o privire calda, sa-si asume varsta si sa nu mai vopseasca gardul tipator, ca poate nu se vede ca dupa el sta o casa subrezita.

In Brazilia asigurarea de sanatate acopera o operatie estetica micuta (strambat nas, liposuctie etc.) si multe fetele primesc cadou la 15/18 ani o prima operatie estetica, la nas, la botic sau la bust. (un documentar pe Reality TV zicea asta)

Eu vreau sa am voie sa imbatranesc in modul traditional, cu ridurile de expresie la locul lor, cu putina sunca pe alocuri, cu o piele mai putin ferma, si sa nu fiu criticata prin prisma standardelor internatonale ale frumusetii ca scop al existentei pentru asta. Grasimea in strat gros nu e sanatoasa si nici normala dar sa imbatranesti si sa fii impacat cu asta cred ca e. Voi ce spuneti?

De la Copenhaga mai departe

În decembrie anul acesta va să vie întrunirea de la Copenhaga, unde 191 (sau 192) de ţări vor încerca să dea forma finală Tratatului de la Copenhaga (un draft aici). Prin aceasta nouă hârtie, care vine să înlocuiască Tratatul de la Kyoto, care expiră în 2012, se urmăreşte ca emisiile de gaze de seră să scadă suficient de mult astfel încât până în 2050 să ajungă cu 80% mai puţine faţă de 1990. Acest lucru, spun susţinătorii, va face ca temperatura medie a Pământului să nu crească anual decât cu mai puţin de 2 grade Celsius. Cu cât reducerea emisiilor va fi mai puternică, cu atât rata de creştere a temperaturii medii va fi mai mică.

Din păcate, o creştere cu 1.5 grade Celsius pe an aduce Pământului schimbări ireversibile (estimate în uragane, valuri de căldură ca cele care în 2003 au omorât peste 30 000 de oameni în Europa şi creşterea nivelului mărilor, datorită topirii gheţurilor nu chiar veşnice de la poli). Şi mai înspâimântător este că, spun aceiaşi specialişti (nenumiţi), temperatura medie de anul acesta este doar cu 6 grade Celsius mai mică decât cea care a precedat ultima glaciaţiune, când America de Nord şi Europa erau bine încotoşmănate cu o calotă solidă de gheaţă. Din fericire vorbim despre estimări şi deci nu simţim cuţitul chiar la os. Ne mai aducem aminte şi că prin 1995-96 se spunea că în 2010 n-o să mai avem gaze naturale decât la preţ de aur şi ne trece frica. Sau poate citeam eu cărţi menite să-i panicheze pe copii, să fie mai puţin risipitori.

Singura posibilitate de salvare a speciei umane în cât mai multe exemplare până la trecerea lui Apophis în 2037 (sau mai târziu, dacă îşi schimbă traiectoria sau dacă astro-fizicienii au greşit la calcule, oricum ei spun că abia la anul văd dacă nu cumva vine în 2064 sau mai încolo) pare a fi revenirea la emisiile de gaz din era pre-industrială. Asta înseamnă ca în 2020 să ajungem la procentul de emisii din 1990 şi în 2050 să scădem cu 80% faţă de acesta, urmând ca în anii ce vin să învăţăm să nu prea mai producem CO2.

Dacă scăpăm de asteroidul cu nume egiptean, în spiritul viitorului Tratat de la Copenhaga, vom aveam nevoie să:

- ne oprim din tăiat copacii în scopul despăduririi

- să facem rost de o tehnologie suficient de deşteaptă ca să producem energie bio

- să ajutăm (sau să fim ajutaţi?) ţările sub-dezvoltate să se adapteze la noile condiţii restrictive de folosire a energiei

- să ne gândim din ce buzunar scoatem banii pentru cercetare, pentru construirea noilor centrale electrice, pentru mutarea personalului din zona poluantă către cea nepoluantă, pentru închiderea centralelor vechi neperformante (în afară de eoliene şi solare, celelalte devin cu anii neperformante spre indezirabile, în acest nou context)

- să învăţăm să respectăm mai mult mediul dacă mai avem chef de urmaşi.

În loc de încheiere, situaţiunea curentă se prezintă cam aşa:

- în secolul 21 nivelul oceanelor va creşte cu 59 de centimetri. Câteva locuri din lume vor deveni asfel subacvatice.

- curenţii oceanici vor ameţi în urma topirii gheţarilor şi o vor lua razna. Astfel unii peşti vor fi şi ei dezoriantaţi în migraţiile lor, aluviunile se vor depune în alte părţi etc.

- temperatura oceanelor va creşte, ceea ce nu le va conveni multor specii care se vor retrage în borcanele din secţia specii dispărute ale muzeelor de Ştiinţe ale Naturii

- ploi abundente, cu inundaţii masive la pachet. Rezultă localităţi măturate şi ceva morţi.

- ursuleţii albi şi focile şi leii de mare şi alte specii polare vor rămâne în cărţile de desenat, fiindcă le va fi prea cald la ei acasă, dacă le mai rămâne în picioare casa

- uragane mai dese şi mai supărate, deja în creştere din 1970 încoace

- valuri de caniculă în lumea civilizată de mai la nord de tropice

- apa sărată devine mai acidă, datorită dioxidului de carbon care se dizolvă în ea. Prin urmare Marea Barieră de Corali va face un peeling foarte bun, schimbându-se complet la faţă.

În speranţa că toate statele vor adera la noul Tratat, inclusiv SUA, rămâne să vedem în 2012 dacă mayaşii au fost inspiraţi când au spus că atunci se sfârşeşte lumea, dacă se schimbă complet polii magnetici, dacă vom căpăta noi corpuri imateriale de supereroi până atunci sau nu. Asteroidul ne-a mai dat răgaz de căinţă.

Va multumesc pentru voturi. :)

Las poll-ul acolo pana la postarea articolului in cauza.

Prin urmare, la solicitarea publicului, o sa fie documentat serios.

Wish me luck!

BAD09

Pe 15 octombrie ne citim la Blog Action Day, al treilea an consecutiv ("and I feel I'm gettin' older and the songs that I have sung..."). Anul asta despre Climate change.

Sa fie un articol din cele documentate, tip revista, sau pseudofilosofia mea personala si obisnuita, scris la cald? Treceti pe la sondajul din dreapta cu un click, va rog. :)

a 28-a poveste

a lui Sa'adi, in Gradina florilor

"A solitary dervish was sitting in a corner of the desert when a padshah happened to pass by but, ease having made him independent, he took no notice. The sultan, in conformity with his royal dignity, became angry and said: 'This tribe of rag-wearers resembles beasts.' The vezier said: 'The padshah of the surface of the earth has passed near thee. Why hast thou not paid homage and shown good manners?' He replied: 'Tell the king to look for homage from a man who expects benefits from him and also that kings exist for protecting subjects and subjects not for obeying kings.'

The padshah is the guardian of the dervish

Although wealth is in the glory of his reign.

The sheep is not for the shepherd

But the shepherd for the service of it.

Today thou beholdest one man prosperous

And another whose heart is wounded by struggling.

Wait a few days till the earth consumes

The brain in the head of the visionary.

Distinction between king and slave has ceased

When the decree of fate overtakes them.

If a man were to open the tombs of the dead

He would not distinguish a rich from a poor man.

The king, who was pleased with the sentiments of the dervish, asked him to make a request but he answered that the only one he had to make was to be left alone. The king then asked for advice and the dervish said:

'Understand now while wealth is in thy hand
That fortune and kingdom will leave thy hand.' "

sursa text: http://classics.mit.edu/Sadi/gulistan.2.i.html
sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Dervish,_1913.jpg

Stirile de saptamana asta

Saptamana asta am aflat ca:

1. o pauza din antrenamentul vocal oficial timp de trei ani, dupa o scoala de canto de trei ani, imi asigura evaporarea totala a calitatilor naturale sau obtinute prin munca.

2. diagnosticul privind calitatile vocale curente poate fi pus dupa si numai dupa localitatea in care ai facut respectiva scoala si culoarea ochilor. Sunt complet interzise auditiile sau orice alt tip de teste.

3. unii directori din zona institutiilor de cultura ar trebui indrumati sa urmeze niste cursuri de perfectionare in domeniul managementului si eventual al vanzarii, intru succesul viitor mai rasunator al institutiilor ce cu onor conduc.

4. am intrat la buget la masterul de comunicare politica.

Prin urmare, vecinilor mei le voi oferi momente de neuitat cu vocalize variate pana cand imi voi gasi un spatiu normal pentru ele. Spre fericirea tuturor, nu am si pian. :) In rest, mi-am luat o perdea simpatica, dupa o cautare indelungata, si am revenit la toanele de citit cate un roman pe zi. Caut inspiratia interbelica.